Healing Trauma and Wellbeing by Luisa Gavrilescu

Trauma vicarianta cadru medical epuizat dupa tura

Trauma vicariantă (trauma secundară): Costul empatiei


Povestea

Ioana este medic pe ambulanță. Zi de zi, vede suferință, accidente și oameni în pragul morții. Ea nu este victima directă a accidentelor, dar după cinci ani de muncă, observă că a devenit cinică, nu mai poate plânge la filme, tresare la fiecare telefon și simte că lumea este un loc profund periculos. Compasiunea ei s-a transformat într-o rană tăcută.

Ce este și care sunt cauzele?

Trauma vicariantă este transformarea interioară negativă care apare la persoanele expuse în mod repetat și empatic la traumele altora. Apare frecvent la psihoterapeuți, medici, asistenți sociali, pompieri, jurnaliști de investigație sau membrii familiei care îngrijesc o persoană grav bolnavă.

Simptome și efecte

  • Simptome: Oboseală de compasiune, cinism, iritabilitate, imagini intruzive preluate din poveștile altora, tulburări de somn.
  • Efecte: Burnout sever, detașare emoțională față de propriii copii sau partener, scăderea imunității și pierderea sensului profesional.

Ce spun experții și știința?

  • Laurie Anne Pearlman și Karen Saakvitne: Au definit fenomenul, arătând că expunerea secundară modifică permanent schemele cognitive ale salvatorului legate de siguranță, încredere și control.
  • Dr. Tania Singer (Institutul Max Planck): Cercetările ei asupra neurobiologiei empatiei arată că atunci când observăm suferința altuia, se activează insula anterioară și cortexul cingular anterior — exact aceleași regiuni cerebrale care se aprind când simțim noi înșine durere fizică. Diferența dintre empatia sănătoasă și trauma vicariantă constă în activarea rețelelor de compasiune și reglare emoțională.
  • Ultimele studii și cercetări spun: Studiile recente în psihologia ocupațională și neuroștiințe (inclusiv cercetările lui Dr. Kristin Neff și Dr. Olga Klimecki) demonstrează că antrenamentul în compasiune (care activează circuitele cerebrale ale afilierii și eliberării de oxitocină) previne epuizarea empatică, spre deosebire de empatia nefiltrată care duce la supraîncărcarea sistemului de stres.

Implicații în psihodiagnosticul psihiatric

  • PTSD prin expunere secundară: Recunoscut oficial în DSM-5 (Criteriul A4) pentru profesioniștii expuși repetat la detalii aversive ale traumelor altora, manifestându-se prin coșmaruri, gânduri intruzive și hipervigilență.
  • Tulburare depresivă majoră și epuizare: Apatie, anhedonie (incapacitatea de a mai simți bucurie), cinism extrem și ideatie suicidară în profesiile cu risc ridicat (medici, salvatori).
  • Tulburări de somn și abuz de substanțe: Insomnie cronică de adormire/ menținere și risc crescut de consum de alcool sau sedative pentru „deconectare” mentală.
  • Detașare afectivă patologică: Poate mima o tulburare schizoidă sau o depresie atipică, caracterizată prin aplatizare emoțională defensivă față de cei apropiați.

Exercițiu terapeutic recomandat

Exercițiul „Ritualul de tranziție și curățare somatică”: La finalul programului de lucru, creează o frontieră fizică clară între suferința altora și viața ta (schimbarea hainelor, spălatul mâinilor cu apă rece cu intenția conștientă de a lăsa poveștile acolo, 5 minute de mers pe jos fără telefon). Practică respirația de compasiune: inspiră grijă pentru tine, expiră tensiunea preluată.

Despre mine

Sunt Anamaria Luisa Gavrilescu, psiholog clinician și psihoterapeut specializat în traumă, adicții, psihoterapie de cuplu și psihosexologie, atestat de Colegiul Psihologilor din România. În munca mea, îmbin rigoarea științifică cu blândețea și prezența autentică, însoțindu-mi clienții în procesul de vindecare a traumelor complexe, a dependențelor și a rănilor relaționale.

Share post

Leave a Comment

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Mental Health Matters 📞