Healing Trauma and Wellbeing by Luisa Gavrilescu

Trauma de identitate femeie in fata oglinzii cu o masca in mana

Trauma de identitate: Masca pe care nu o mai poți da jos


Povestea

Clara a fost mereu „copilul model”. Când era tristă, i se spunea să nu mai plângă pentru că strică atmosfera. Când avea o părere diferită, era criticată. Așa că Clara a învățat să fie exact ceea ce părinții ei aveau nevoie să fie: zâmbitoare, ascultătoare și performantă. La 40 de ani, Clara are o carieră impecabilă, dar stă pe marginea patului și se întreabă: „Cine sunt eu, de fapt, când nu trebuie să mulțumesc pe nimeni?” Nu știe ce îi place să mănânce, ce muzică preferă sau ce își dorește.

Ce este și care sunt cauzele?

Apare atunci când copilul nu este văzut, oglindit și acceptat în unicitatea sa, ci este iubit condiționat — doar atunci când îndeplinește așteptările părinților sau joacă un rol (salvatorul, copilul-trofeu, țapul ispășitor).

Simptome și efecte

  • Simptome: Sentiment cronic de gol interior, sindromul impostorului, incapacitatea de a lua decizii simple, nevoia compulsivă de validare externă.
  • Efecte: Atragerea relațiilor în care este exploatată, anxietate socială mascată prin perfecționism și episoade depresive atunci când „masca” nu mai aduce aplauze.

Ce spun experții și știința?

  • Dr. Franz Ruppert: Creatorul Psihotraumatologiei Orientate pe Identitate (IoPT), demonstrează că în fața respingerii identității sale, psihicul copilului se clivează în trei părți: eul sănătos, eul traumatizat (care poartă durerea de a nu fi dorit așa cum este) și eul supraviețuitor (care construiește masca socială și neagă trauma).
  • Donald Winnicott: Psihanalistul britanic a descris acest mecanism prin conceptul de „Sine Fals”, construit pentru a proteja „Sinele Adevărat” vulnerabil de intruziunea sau neglijența mediului.
  • Ultimele studii și cercetări spun: Cercetările contemporane privind dezvoltarea sinelui și neurobiologia interoceptivă (studiile lui Dr. Antonio Damasio și Dr. Lisa Feldman Barrett) arată că suprimarea cronică a propriilor emoții pentru conformare socială deconectează cortexul insular de semnalele corporale interne, explicând de ce persoanele cu traumă de identitate nu își mai pot simți propriile nevoi sau dorințe.

Implicații în psihodiagnosticul psihiatric

  • Tulburări de personalitate din Clusterul C și B: Tulburare de Personalitate Obsesiv-Compulsivă (perfecționism rigid folosit pentru validare), Tulburare Narcisistă vulnerabilă (oscilație între grandiozitate defensivă și rușine profundă) sau Tulburare Borderline (difuzie de identitate).
  • Depresie mascată („smiling depression”): Pacientul pare extrem de funcțional și de succes, dar trăiește un vid interior cronic și epuizare psihică severă.
  • Tulburări de alimentație: Anorexie sau bulimie, ca încercare de a deține controlul asupra propriului corp atunci când identitatea este controlată de așteptările celorlalți.
  • Anxietate socială de performanță: Frică intensă de evaluare negativă, însoțită de episoade de epuizare nervoasă atunci când standardele autoimpuse devin imposibil de susținut.

Exercițiu terapeutic recomandat

Exercițiul „Jurnalul preferințelor autentice și al lui NU”: Timp de 14 zile, notează zilnic 3 lucruri mici pe care le simți în corp (ce gust îți place, când simți oboseală, ce îți displace) fără a te întreba ce cred ceilalți. Exersează să spui „Am nevoie de timp să mă gândesc” înainte de a accepta orice rugăminte.

Bibliografie recomandată

  • Dr. Franz Ruppert – Trauma, atașament și constelații familiale & Cine sunt eu într-o societate traumatizată?

Despre mine

Sunt Anamaria Luisa Gavrilescu, psiholog clinician și psihoterapeut specializat în traumă, adicții, psihoterapie de cuplu și psihosexologie, atestat de Colegiul Psihologilor din România. În munca mea, îmbin rigoarea științifică cu blândețea și prezența autentică, însoțindu-mi clienții în procesul de vindecare a traumelor complexe, a dependențelor și a rănilor relaționale.

Share post

Leave a Comment

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Mental Health Matters 📞