...

Healing Trauma and Wellbeing by Luisa Gavrilescu

Atac de panica

💥Atacul de panică sau 🔊’’ecoul’’ neprocesat al amintirilor tale experiențiale

💎Corpul este mai smart, el își amintește ceea ce mintea ta, te-a  fǎcut sǎ uiți!

atac de panica

Te simți trădat de propriul corp în timpul atacurilor de panică? Descoperă de ce panica nu este o dovadă de „nebunie”, ci un ecou al trecutului stocat în memoria corpului.

Află cum știința și terapia traumei te pot ajuta să îți recapeți siguranța.

Nu ești „nebun”, corpul tău doar ascultă un ecou al trecutului

Te-ai simțit vreodată trădat de propriul corp? Te plimbai prin magazin sau stăteai la birou, când, din senin:

-💓inima a început să-ți bubuie în piept,

 -🌬️aerul a devenit insuficient,

 -🌀pământul a început să fugă de sub picioare,

-🏃‍♂️ai simțit nevoia imperativǎ de a fugi afarǎ din acel spațiu, poate chiar  de a urina, de a defeca instant,

-🤮de a voma,

-🤯de a nu face fațǎ tensiunii psihice și corporale,

-😭 poate ai plâns isteric în acel moment?

Ei bine, ai experimentat cee ce se numește un  atac de panica sau un 🔁 ’’flashback traumatic’’ iar în acel moment, mintea ta strigă: „Mor acum!” , „O iau razna!” sau ’’ Voi înnebuni’’.

Dar adevărul despre ceea ce trǎiești este mult  mai profund. Diploma universitarǎ, profesia ta, faptul cǎ ești avocat  sau chiar medic, CEO sau Manager proiect, acest lucru nu te apǎrǎ de trǎirea ta,  banii din conturi sau profilul de insta/ Fb, ’’nu te pot scǎpa’’, de ceea ce corpul tǎu nu a uitat și nu a procesat real!

Ceea ce trăiești nu este o ’’pierdere a minții’’, nu, nu înnebunești așa cum probabil crezi deja, ci corpul din dotare, are un sistem de supraviețuire ultra-performant, care, a confundat prezentul, cu un ecou al trecutului, încă prezent. Ceea ce mintea ta a uitat ca sǎ poți merge mai departe în viațǎ, corpul tǎu își amintește încǎ, iar expunerea subtilǎ la un declanșator senzorial, creazǎ același raspuns biologic traumatic, pentru cǎ nu este încǎ eliberatǎ suferința.

Ce înseamnǎ Atacul de Panicǎ:

1. Neurobiologia Alarmei: De ce corpul preia controlul? Din punct de vedere științific, atacul de panică este o descărcare masivă de adrenalină și cortizol, orchestrată de amigdală. Aceasta funcționează ca un detector de fum care, în cazul unui incendiu, respectiv a unei traume neprocesate, devine hipersensibil.

Scurtcircuitul talamic: În mod normal, informația trece prin cortex (partea logică). În panică, ea „sare” peste rațiune și merge direct la amigdală (partea din creierul tau care gestioneazǎ centrul fricii).

Rezultatul? O reacție de supraviețuire înainte ca tu să apuci să gândești.

Ierarhia răspunsului (Teoria Polivagală): Când amigdala ta decide că ești în pericol, sistemul tǎu nervos alege instantaneu: luptă, fugă, înghețare sau prăbușire (colaps/leșin). Dacă trauma ta originală a fost una în care nu ai putut fugi, nici lupta, atunci, corpul tău va sări peste acestea douǎ, peste agitație și va merge direct spre colaps sau leșin (activarea vagală dorsală), „stingând lumina” pentru a te proteja de o durere de nesuportat, adica vei îngheța sau vei colapsa.

Alarma de sufocare: Cercetările arată că neuronii din trunchiul cerebral monitorizează constant pH-ul sângelui. O schimbare minoră a respirației face creierul să creadă că te asfixiezi, declanșând panica pentru a te forța să cauți aer.

2. Memoria corpului: Când celulele „țin minte”

Cea mai importantă descoperire în terapia traumei este conceptul de memorie implicită. Spre deosebire de amintirile pe care le poți povesti, memoria implicită este viscerală. Ce înseamnǎ asta? Cǎ este în schema ta biologicǎ, individualǎ, personalǎ. Nu este despre cât gândești, ci despre ce ’’retrǎiești ’’ neurobiologic în corp, este despre ce resimți din nou. Corpul tău își reamintește senzorial trauma prin care ai trecut și reacționează exact ca atunci prin frică: ce înseamnǎ asta? Înseamnǎ activarea sistemului de: luptă, fugă, îngheț sau leșin.

Mai exact, schema fricii apare printr-un declanșator extern prin cele cinci simțuri: 👁️ vǎz👂 (auz), 🖐️ (palpabil), 👃 (miros), 👅 (gust), mai exact:  un miros specific al trecutului, o tonalitate a vocii care seamǎnǎ cu cea de atunci, o senzație de căldură, o imagine cunoscutǎ minții tale, o atingere, un sunet/strigǎt identic cu cel pe care l-ai auzit atunci, inclusiv un gust, pot fi „declanșatori” care spun corpului: „Se întâmplă din nou!”.

În acel moment, nu ești „nebun”; ești într-un flashback somatic, ce are nevoie de reglaj somatic, emoțional, cognitiv, corporal (biologic) consecvent. Are nevoie de o ancorǎ în prezent.

3. Cum te ajută Psihoterapia Traumei? 👇

Spre deosebire de terapiile care se bazează doar pe analiză logică, terapia traumei (cum ar fi Somatic Experiencing, EMDR, splitarea psihicului în zone supraviețuitoare, sǎnǎtoase și traumatizate) lucrează de jos în sus (bottom-up), de la senzațiile corpului către liniștirea minții, integrând trauma în structura internǎ  a psihismului uman. Nu ne ocupǎm doar cu  explicații logice și exerciții de gândire, ci mai ales cu procesare traumaticǎ, cu echilibrare somaticǎ, cu reînvǎțarea  relaxǎrii unui sistem nervos hiperactivat. Asta înseamnǎ:

Lărgirea Ferestrei de Toleranță: Terapia te învață să recunoști semnele de activare înainte ca ele să devină copleșitoare. Înveți să rămâi prezent chiar și când sistemul nervos începe să se alerteze.

Diferențierea între „Atunci” și „Acum”: Prin tehnici senzoriale, antrenăm creierul să facă distincția biologică între pericolul de demult și siguranța prezentă. Îi demonstrăm amigdalei tale că amenințarea a trecut, prin exerciții constante de ancorare și mai ales prin reprocesarea traumaticǎ.

Finalizarea răspunsului biologic: Trauma rămâne adesea blocată în corp sub formă de energie de supraviețuire neconsumată. Terapia oferă un spațiu sigur unde corpul poate, în sfârșit, să „descarce” acea tensiune veche, eliberând sistemul nervos.

Concluzie:

🌿 Atacul de panică este modul corpului tău de a spune: „Țin minte ce s-a întâmplat și vreau să te protejez”.

🌿 Vindecarea nu înseamnă să te lupți cu tine însuți, ci mai degrabǎ să înveți să-ți liniștești ecourile. Prin înțelegerea mecanismelor biologice și ajutor specializat, poți reînvăța creierul că, în sfârșit, ești în siguranță.

🌿 Atacul de panică nu este o defecțiune și, în niciun caz, nu înseamnă că ești „nebun”. Este modul corpului tău de a reacționa la un ecou al trecutului, încă prezent.

Înțelegerea neurobiologiei atacului de panică schimbă complet modul în care privim sănătatea mintală.

Nu vorbim despre o eroare de sistem, ci despre un mecanism de supraviețuire activat de memoria implicită a corpului tǎu.

Știai că?💡

’’Amigdala procesează frica în milisecunde’’.Nu ai timp de gândire, doar o simți.

”În stare de colaps, sistemul tău nervos încearcă de fapt să te protejeze prin „amorțire” senzorială. Nervul vag este „autostrada” care trimite 80% din informații de la corp către creier, motiv pentru care, simți panica mai întâi în stomac sau piept.’’

„Corpul tău își amintește ceea ce mintea a încercat să uite.”

„Atacul de panică este un ecou al trecutului, încă prezent în celulele tale.”

„Vindecarea nu înseamnă să lupți cu panica, ci să-i demonstrezi corpului tău că pericolul a trecut.”

Alǎturi de mine, în psihoterapia traumei vom explora:

✅De ce corpul tău își amintește senzorial trauma.

✅Ce se întâmplă în creier în timpul „alarmei de sufocare”.

✅Cum ne ajută terapia traumei să lărgim fereastra de toleranță.

✅Înveți cum să-ți liniștești ecourile, pentru cǎ ai un ’’ de ce’’.

✅Te echilibrezi și te relaxezi.

Pentru a liniști sistemul tǎu nervos, te invit sǎ accesezi o sesiune individualǎ de terapia traumei apǎsând butonul de mai jos.

Share post

Leave a Comment

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Ai mereu o șansă 📞 Seraphinite AcceleratorBannerText_Seraphinite Accelerator
Turns on site high speed to be attractive for people and search engines.